Cum să nu mai gândești negativ: explicația științifică

Pentru cei mai mulți dintre noi, controlarea gândurilor nedorite nu este ușoară – dar un nou studiu subliniază o abordare pe care oricare dintre noi ar putea să o folosească pentru a limita numărul de gânduri care ne vin în minte. Deci, iată cum să nu mai gândești negativ, conform oamenilor de știință.

Studiul analizează diferențele dintre controlul reactiv și cel proactiv. Controlul reactiv este atunci când luăm un gând nedorit și încercăm să-l respingem sau să-l suprimăm. Controlul proactiv este atunci când încercăm să oprim gândurile nedorite să apară.

Gândește-te la asta în conformitate cu clasica „problema ursului alb”. Dacă cineva îți spune să nu te gândești la un urs polar, ei bine, vei ajunge să te gândești la ursul polar.

Controlul reactiv înseamnă că vei încerca să-ți distragi atenția de la a te gândi la ursul polar ori de câte ori îți apare în minte. S-a sugerat, totuși, că creierul nostru poate împiedica un gând să ajungă la mintea noastră conștientă înainte de a fi nevoie să ne distragem atenția de la el sau de la controlul proactiv.

Cercetătorii noului studiu au decis să simplifice procesul, concentrându-se pe asocierile de cuvinte. Printr-o sarcină de asociere a cuvintelor, cercetătorii au descoperit că majoritatea oamenilor se bazează pe controlul reactiv – dar datele au arătat, de asemenea, că este posibil să slăbim conexiunile cu anumite gânduri, dacă ne punem mintea la asta.

„Acest tip de control reactiv poate fi deosebit de problematic”, spun cercetătorii. „După cum sugerează descoperirile noastre, gândurile se auto-întăresc: gândirea unui gând crește puterea memoriei sale și probabilitatea ca acesta să se repete”.

„Cu alte cuvinte, de fiecare dată când trebuie să respingem în mod reactiv o asociere nedorită, ea are potențialul de a deveni și mai puternică. În mod critic, totuși, am descoperit că oamenii pot anticipa parțial acest proces dacă doresc să se asigure că acest gând vine în minte cât de puțin posibil”.

Cum să nu mai gândești negativ, conform științei

Cercetătorii le-au cerut unui număr de 80 de voluntari să vină cu noi asocieri cu 60 de cuvinte comune, pe măsură ce acestea erau afișate unul câte unul pe un ecran. Fiecare cuvânt a fost prezentat aleatoriu de cinci ori.

Participanții au fost împărțiți în două grupuri: într-unul, li s-a spus din timp că nu vor primi o recompensă în bani dacă vor repeta vreo asociere, în timp ce celălalt nu a primit astfel de instrucțiuni.

În cazul primului grup, o asociere inițială – „masă” unită cu „scaun”, de exemplu – ajunge să devină un gând nedorit. Participantul trebuia să introducă o nouă asociere cu „masa” data umătoare când a apărut, chiar dacă „scaunul” era gândul lor de bază.

Folosind un model de calcul pentru a analiza timpii de reacție și răspunsurile, cercetătorii au ajuns la concluzia că voluntarii care încercau să evite repetarea se gândeau mai ales la cuvintele folosite anterior și apoi le respingeau – deci control reactiv.

Cu toate acestea, săpat mai adânc, diferențele dintre cele două grupuri au indicat că oamenii din grup care încercau să nu repete aceleași cuvinte au avut un oarecare succes în a face acest lucru – un fel de control proactiv. Acești participanți nu au rămas prinși într-o buclă de repetare a acelorași cuvinte din nou și din nou.

„Deși oamenii nu puteau evita gândurile nedorite, ei s-ar putea asigura că gândirea unui gând nedorit nu crește probabilitatea ca acesta să vină din nou în minte”, spune psihologul Isaac Fradkin de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, din Israel.

Cuvintele repetate din acest experiment pot fi interpretate ca gânduri repetate în general. Ia, spre exemplu, amintirile dureroase ale unei relații care s-a încheiat, de exemplu: este posibil să fim capabili să ne antrenăm în mod proactiv pentru a împiedica măcar aceste gânduri să devină mai puternice de fiecare dată când revin.

Din păcate, studiul actual nu oferă niciun fel de indiciu despre cum să ne antrenăm creierul să treacă de la controlul reactiv la cel proactiv al gândirii – datele sugerează doar că este posibil, într-o măsură limitată, atunci când facem acest lucru în mod intenționat.